Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?

„În cinci ani, vom avea, cel puțin în fază incipientă, o fabrică în afara țării, pe care o vedem în Slovacia, și probabil un mic punct în Ungaria. Anul trecut am exportat de aproximativ 30 de milioane de euro. Poate părea o valoare destul de mare, dar raportat la cifra noastră de afaceri nu este chiar așa”, spune Horațiu Țepeș din biroul său din Brașov.

Ideea sa, de a construi fabrici prin investiții greenfield în piețele externe, se bazează pe modul în care este structurată piața materialelor de construcții la nivelul Uniunii Europene, unde logica de business te împinge să produci cât mai aproape de piețele de desfacere pentru a fi mai eficient și mai profitabil.

„Am ajuns lider de piață în România în 2012, la cinci ani de activitate. Eram într-o piață cu o concurență slabă, aș putea zice chiar blazată, iar provocarea a fost să ne consolidăm poziția în piață și tot ce am făcut în România trebuie să facem și în afară. Sunt grupuri care au ajuns la cifră de afaceri de 6-7 miliarde de euro cu 50-60 de fabrici. De ce nu am putea să o facem și noi? Mai mult mă ambiționează faptul că românii încă nu au făcut asta (extindere în străinătate – n. red.). Avem companii românești foarte bune, sănătoase, dar care nu au făcut asta.”

Horațiu Țepeș se așteaptă ca prima fabrică externă să fie mai greu de realizat, însă ulterior va avea acces cu mai multă ușurință spre piețele din UE. De asemenea, știe că piața europeană nu poate fi abordată în mod unitar cu aceeași gamă de produse, pentru că nevoile diferă în funcție de specificul fiecărei țări.

„Vrem să satisfacem nevoia internă, să venim cu investiții în produse complementare, iar apoi vrem să replicăm în afară ce am făcut aici. Evident că pe piețele unde nu putem merge să producem țiglă metalică o să o facem cu panouri termoizolante. Dar în nordul Europei, spre exemplu, trebuie să mergem cu țiglă metalică, acolo nu am avea ce să facem cu tigle ceramice sau de beton. Știm ce avem de făcut!”

Parte din dezvoltarea strategică și din diversificarea produselor oferite stă și în noua fabrică de panouri termoizolante pe care Bilka o construiește de câțiva ani și cu a cărei punere în funcțiune a întârziat deja mai mulți. Această fabrică ar trebui să producă la capacitate normală anul următor, iar în trei ani va reprezenta o investiție matură.

„Planul inițial pentru fabrica nouă a fost de 20 de milioane de euro și la final vom ajunge cu investiția la 35 de milioane de euro. S-au scumpit utilajele, materialele de construcții, mâna de lucru, am refăcut contractele și am acceptat noi termeni de nenumărate ori. Am avut autorizații de construcție serparate pe mai multe părți din fabrică, pentru că ne era teamă să nu blocăm o parte cu alta, au fost multe puncte nevralgice acolo.”

Viziunea completă de dezvoltare Bilka pentru piața internă cuprinde patru segmente de produse, de la cel rezidențial la segmentul industrial, cu hale la cheie, și până la o divizie de profile de gips-carton, respectiv una de uși de garaj. Până acum, investițiile Bilka s-au ridicat la 70 de milioane de euro, iar în următorii ani ar putea crește accelerat.

„Vorbind în valorile de acum, probabil că la acel moment vom ajunge cu investițiile undeva la 170-200 de milioane de euro, dar vom vedea și care este dimensiunea pieței, pentru că noi acum vedem suficient ca pe un teren de 12 hectare să facem 6,5 hectare de hale dedicate doar pentru panouri termoizolante. Dar dacă piața va crește foarte mult, vom avea și la nord, și la sud oportunități foarte mari de desfacere, cu siguranță va trebui să relocăm și să ne adaptăm vremurilor. Deci planurile pentru România în următorii 10 ani vor fi tot de investiții”.

Următorii 30 de ani

„Nu a fost nimic la întâmplare. Poate părea așa, dar nu e absolut deloc, investițiile au fost mereu parte din planul nostru și știm ce vom face și în următorii 30 de ani. E drept, intervalul de timp în care se fac investițiile are o anumită marjă de +/- 3 ani, așa cum este cazul cu investiția în fabrica nouă. Nu aveam de unde să știm că ne vor întârzia condițiile de mediu, birocrația, livrările de utilaje etc. Dar știam încă de acum 10 ani ce vom face și știm și acum ce vom face în următorii 30 de ani.”

Privind în urmă la ceea ce ar fi putut face diferit în ultimii zece ani, Horațiu Țepeș spune că ar fi realizat mai devreme o parte din planurile de dezvoltare pe care le are în prezent, precum fabrica de panouri sau producția pe plan internațional. Însă strategia și direcția rămân aceleași, conforme cu planul de dezvoltare strategică.

La acest moment, nu se gândește să mute sediul companiei din Brașov la București, întrucât nu regăsește suficiente avantaje într-o astfel de mutare. Dar nu exclude ca o parte din conducerea firmei să fie localizată în vestul Europei. „În următorii 15 ani, se poate întâmpla să avem o bună parte din conducere undeva mai la mijlocul Europei, depinde de ce vom face în Germania și depinde de modul cum vor sta lucrurile la momentul acela. Nu ne-am muta la Varșovia, în niciun caz, dar la momentul potrivit nu spunem nu pentru Germania. Challenge‑ul este să fim în top trei, dacă nu chiar lider de piață în Uniunea Europeană.

Unul dintre demersurile care au transformat Bilka într-un lider de piață vine din zona de „brand awareness”, unde compania a investit masiv în ultimul deceniu, pentru a avea cu adevărat rezultate. „Am avut investiții masive în brand încă de acum șapte-opt ani, iar în statistici suntem primul brand de acoperișuri doar de doi-trei ani, deci lucrurile acestea se creează în timp. Vânzarea și cifra de afaceri cresc accelerat în anumite circumstanțe, dar brandul și notorietatea au venit greu. Am avut focusul ca Bilka să fie prima opțiune în mințile oamenilor când se gândesc la acoperiș, dar asta a venit în ani de zile, e o politică de durată.”

Însă dincolo de contextul economic imediat, antreprenorul se uită la business, la economie și la țară pe termen lung. În fond, afirmă că nu vrea să se retragă niciodată din business și se vede venind la birou chiar și la 80 de ani. Compania poate funcționa și fără el, însă Horațiu Țepeș se consideră unul dintre motoarele principale ale expansiunii Bilka. „Cu siguranță nu mă voi retrage niciodată din operațional și nu am de gând să intru în vreo vacanță sau să mă pensionez în vreun fel, nici la vârsta la care va fi cazul. Mă văd și la 80 de ani venind la birou, nu am vreun gând că pot trăi fără muncă.”

Una dintre problemele pe care le vede pe termen lung vine dinspre forța de muncă disponibilă, raportată la dimensiunea populației, iar efectele problemei demografice în piața muncii ar putea fi atenuată parțial printr-un import mai hotărât de muncitori din zone non-UE.

„Eu rezolvarea o văd în primul rând în încurajarea natalității, dar și importul de forță de muncă din afară. Este nevoie și de muncitori necalificați și ar trebui aici înlesnită legislația, ar trebui venit cu facilități. Noi, în companie, avem 100 de asiatici, am venit cu această forță complementară pentru producție și sunt oameni buni. (…) E un lucru absolut benefic și cred că trebuie să lăsăm deoparte problemele de rasă, de etnie, sau mai știu eu ce alte teme și să importăm forță de muncă din afară”.

Articol publicat pe forbes.ro, 27 februarie 2023, autor Ionuț Bonoiu